marți, 7 mai 2024

Un ALTFEL de Ghid al parlamentarului eficient

 

🏛️Parlamentul poate fi înțeles de oricine va citi noua mea carte! Ridic puțin culisele de beton ale celei mai mari clădiri administrative din Europa.
😊Sunt extrem de bucuros – a apărut cartea în care am sintetizat aproape 20 de ani de experiență în presă, societatea civilă, mediul academic, Guvern și Parlament.
🌪️Am fost, sunt și voi rămâne fascinat de viața politică și socială. Am vrut și vreau să înțeleg și să pot explica și altora de ce un lucru se întâmplă într-un fel și nu în altul.
❓Cartea oferă peste 60 de răspunsuri la întrebări puse direct în fiecare capitol și la alte 60 care pot fi citite doar printre rânduri despre viața parlamentară.
🔋Sper ca după citirea acestei cărți, viitori parlamentari, consilieri de oameni politici, jurnaliști, analiști sau oameni interesați de viața parlamentară să facă tot posibilul ca această instituție să lucreze eficient în folosul nostru, al tuturor. Aici vor găsi cheia cu care vor putea deschide multe uși.
🤗Le mulțumesc din suflet celor care m-au sprijinit în acest demers: d-lui profesor Lucian Boia care a redactat prefața cărții, d-lui Dan Perjovschi pentru minunatele desene, colegilor mei care mi-au citit părți din manuscris, Editurii Economice și Fundației Hanns Seidel pentru sprijin și încredere.
📝Le sunt recunoscător tuturor oamenilor politici, profesorilor și colegilor mei cu care am colaborat în ultimii ani, de la fiecare dintre ei am învățat câte ceva ce o să regăsiți în această carte.
 

 

Lansare de carte

 


joi, 18 aprilie 2024

DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ. 2.0

DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ

Ediția a 2-a revizuită și adăugită
editori: Valeriu Antonovici și Claudia-Florentina Dobre.

Comunismul se instalează temeinic odată cu plecarea forțată în exil a regelui Mihai (30 decembrie 1947), cu destructurarea vechilor instituții prin epurarea cadrelor și reorganizarea administrativă. Zeci de mii de oameni au fost dați afară din magistratură, administrație, armată, poliție, universități etc. Unii dintre aceștia au fost aruncați în închisori, alții deportați . Cei mai norocoși (și cei cu mulți bani) au reușit să fugă peste graniță în Occident.

Persecuțiile nu au vizat doar elitele vechiului regim, ci pe toți cei care gândeau, se comportau și acționau altfel decât comuniștii: clasa de mijloc (burghezia) și țărănimea înstărită (chiaburii cum ziceau comuniștii). Pentru comuniști, aceste două categorii sociale reprezentau inamicul prin excelență, inamic ce trebuia eliminat din corpul social. De altfel, în propaganda și documentele vremii, cei care aparțineau acestor categorii erau catalogați drept „dușmani ai poporului”. Poporul fiind reprezentat, în ideologia și propaganda comunistă, de către muncitori și țărănii săraci. De altfel, pe aceștia s-au bazat comuniștii în planul lor de schimbare a societății și de creare a omului nou.

Urmând modelul Gulagului sovietic, deportările au început în 1944, primele acțiuni de acest gen vizându-i pe etnicii germani acuzați de colaborare cu autoritățile naziste, care au fost trimiși în URSS. A urmat strămutarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale sau a familiilor deținuților politici conform Decretului-Lege nr. 83/1949.

Țăranii care s-au opus colectivizării au fost și ei la rândul lor dislocați din satele răzvrătite în sate deja „pacificate” de autorități. În 1949/1950, numeroși țărani din Bihor, Arad, Teleorman au fost trimiși în „lagăre de muncă” în Bărăgan, drept pedeapsă pentru că s-au opus colectivizării.

Începând cu 1954, foștii deținuți politici, eliberați din închisori și lăgăre de muncă, au fost pedepsiți „administrativ” cu domicliu obligatoriu în diverse localități din Bărăgan, ca urmare a Deciziei Consiliului de Miniștri nr. 337 din 11 martie 1954. Această „pedeapsă administrativă” putea avea o durată între 6 și 60 de luni, dar putea fi prelungită la nesfârșit . Conform acestei hotărâri, 1.997 persoane eliberate din detenție au fost trimise în Bărăgan, purtând în buletin faimosul DO (Domiciliu Obligatoriu) .

Cel mai amplu și dramatic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în seara de 18 spre 19 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile Negre”, când aproximativ 44.000 de persoane , care locuiau pe o rază între 25-35 de km de la granița cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide și represive acțiuni organizate de autoritățile comuniste. Germani, bulgari, sârbi, evrei, români bănățeni și olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportați din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligați să își construiască, pornind de la zero, o nouă viață.