Premiera filmului: „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”

 INVITAȚIE

Premiera filmului: „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”

Administrația Prezidențială va găzdui premiera filmului „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, urmată de o dezbatere alături de realizatori, martori, istorici și urmași ai deportaților. Evenimentul va avea loc în ziua de marți, 16 iunie 2026, la Palatului Cotroceni (București, Bd. Geniului nr. 1).

Evenimentul marchează împlinirea a 75 de ani de la tragicele evenimente începute în noaptea de 18 iunie 1951. Atunci, peste 40.000 de persoane au fost dislocate forțat din casele lor și deportate în Câmpia Bărăganului. Această acțiune de represiune rămâne una dintre cele mai dureroase pagini ale istoriei noastre recente.

Proiectarea acestui film reprezintă un omagiu adus victimelor și o recunoaștere a suferinței îndurate de mii de familii de români. Ne propunem să păstrăm vie memoria colectivă și să oferim o lecție de demnitate generațiilor tinere.

Detalii organizatorice:

• Data: Marți, 16 iunie 2026
• Interval orar: 14:00 – 17:00 (Accesul în incinta Palatului Cotroceni se face în intervalul orar 13.00-13.45, pe la poarta Leu pietonal din Bulevardul Geniului nr. 1)
• Acces: Participarea se face exclusiv pe bază de înscriere prealabilă.

Vă rugăm să confirmați prezența dumneavoastră prin completarea formularului de înscriere disponibil la următoarea adresă: https://forms.gle/dRX2tzSFCju6hUMV8

Evenimentul este realizat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Vă așteptăm să onorăm împreună memoria celor care au cunoscut exilul în propria țară.

 

 

 

 

 

 

Despre proiectul „Memorialul Deportării”

Un proiect independent dedicat memoriei deportării în Bărăgan din 18 iunie 1951

Fondatori și realizatori: Claudia-Florentina Dobre și Valeriu Antonovici

 

Proiectul „Memorialul Deportării” reprezintă una dintre cele mai consistente inițiative dedicate recuperării și valorificării memoriei deportării în Bărăgan. Acesta include realizarea documentarelor „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” și „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, publicarea a două cărți, a mai multor articole științifice și dezvoltarea platformei memorialuldeportarii.ro, organizarea de dezbateri publice, mese rotunde, proiecții și întâlniri cu publicul, precum și o activitate constantă de diseminare a informațiilor prin intermediul presei scrise, radio, televiziune, podcast-uri și interviuri online.

 

Despre deportare în perioada comunistă

În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. În întreaga perioadă comunistă, bănăţeni, olteni, bulgari, sârbi, nemţi, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine spre alte localităţi din România sau în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască propriile sate. În 1967, deportarea cetăţenilor români a fost declarată ilegală chiar de autorităţile comuniste.

Deportările au început în 1944, primele acţiuni de acest gen vizându-i pe etnicii germani acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste. Urmează delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte intreprinderi comerciale. Ţăranii care s-au opus colectivizării din satele răsvrătite au fost şi ei la rândul lor deportaţi. După 1955, foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori vor fi trimişi şi ei cu domicliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan deja construite ca urmare a deportării din 1951.

O practică constantă în anii de început ai comunismului românesc, cel mai tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951, când aproximativ 44 000 de persoane de pe o fâşie de 25 de km la graniţa cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste.

Deportaţii, provenind din Banat şi Oltenia, au înfiinţat în Bărăgan 18 noi sate : Viişoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Feteşti), Olaru (raion Călăraşi), Salcâmi (raion Feteşti), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Feteşti), Valea Viilor (raion Feteşti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călăraşi), Pelicanu (raion Călăraşi), Ezeru (raion Călăraşi), Lăteşti (raion Feteşti), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmăţui, raion Galaţi), Frumuşiţa (raion Galaţi), Valea Călmăţuiului (Călmăţui, raion Galaţi).

Memorialul Deportării

Un proiect independent dedicat memoriei deportării în Bărăgan din 18 iunie 1951

Fondatori și realizatori: Claudia-Florentina Dobre și Valeriu Antonovici

Proiectul „Memorialul Deportării” reprezintă una dintre cele mai consistente inițiative dedicate recuperării și valorificării memoriei deportării în Bărăgan. Acesta include realizarea documentarelor „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” și „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, dezvoltarea platformei memorialuldeportarii.ro, organizarea de dezbateri publice, mese rotunde, proiecții și întâlniri cu publicul, precum și o activitate constantă de diseminare a informațiilor prin intermediul presei scrise, radio, televiziune, podcast-uri și interviuri online.

Un element central al proiectului îl reprezintă colectarea și valorificarea mărturiilor directe ale foștilor deportați. Între noiembrie 2011 și aprilie 2026 au fost realizate 33 de interviuri de istorie orală, constituind o arhivă valoroasă de mărturii despre experiența deportării în Bărăgan. Aceste interviuri oferă o perspectivă profund umană asupra unuia dintre cele mai dramatice episoade ale represiunii comuniste din România și sunt în majoritatea lor ușor de consultat și gratuit pe site-ul memorialuldeportarii.ro.

Pe baza acestor mărturii a fost realizat, în 2013, documentarul de 55 de minute „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”, care reconstruiește, prin vocile supraviețuitorilor, traseul deportării: de la momentul anunțării dramatice a măsurii până la eliberarea din domiciliul obligatoriu. Filmul aduce în prim-plan experiențe de viață marcate de suferință, reziliență și reușită, evocând condițiile extreme din Bărăgan – arșița, lipsa apei potabile, frigul și foametea – prin mărturii autentice și emoționante.

Documentarul a fost prezentat publicului în mai multe etape, începând cu avanpremiera din 17 iulie 2013, în cadrul simpozionului internațional „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Lansarea oficială a avut loc pe 7 noiembrie 2013, la Muzeul Național al Țăranului Român din București, în prezența a peste 300 de invitați, printre care numeroși tineri, elevi și studenți, foști deținuți politici și deportați, intelectuali de renume, jurnaliști și artiști, momentul devenind o importantă întâlnire între generații în jurul memoriei istorice.

Filmul (care se bucură de subtitrări în franceză și engleză) a fost ulterior prezentat în numeroase orașe și instituții, la Muzeul municipal Călărași, la sediul IICCMER, în Parlamentul României, la Câmpina, precum și în licee și universități din România și străinătate, contribuind la educația istorică a tinerilor și la promovarea memoriei represiunii comuniste. În paralel, proiectul a beneficiat de o vizibilitate media constantă, prin interviuri și participări la emisiuni radio și televiziune, inclusiv la Radio France Internationale, Radio România Actualități, Trinitas TV și Radio Trinitas, Radio România Cultural și alte platforme media.

Diversitatea informațională și emoțională a interviurilor a condus și la publicarea volumului bilingv româno-englez Deportați în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească (Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2016). Cartea a fost republicată într-o versiune revăzută și adăugită în 2024 la editura Cetatea de Scaun din Târgoviște. Volumul a fost bine primit în mediul academic și cultural, fiind promovat prin lansări organizate în mai multe orașe din România – Călărași, Cluj, Brașov, Târgu Mureș, Timișoara, Oradea și București – și prin recenzii apărute atât în România, cât și în Bulgaria și Polonia.

Impactul proiectului s-a extins și în mediul digital: documentarul și materialele asociate au fost puse la dispoziția publicului gratuit pe platforma memorialuldeportarii.ro și pe YouTube. Până în septembrie 2025, documentarul a depășit 53.000 de vizionări, iar toate materialele și activitățile asociate proiectului au cumulat peste 500.000 de vizualizări, demonstrând interesul publicului pentru această temă dar și calitatea deosebită a documentarului și a activităților desfășurate în cadrul proiectului.

Proiectul a fost în mod constant promovat prin activități educaționale și culturale, cele mai recente acțiuni fiind prezentarea documentarului în cadrul programului „Caravana istoriei” în 2023 sau proiecții urmate de dezbateri la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” în 2024 și 2025. În paralel, rezultatele cercetării au fost valorificate și în mediul academic, prin participări la peste 10 conferințe naționale și internaționale și prin publicarea a 10 articole științifice în reviste de prestigiu, indexate în baze de date precum CEEOL, Index Copernicus și Web of Science. Volumul despre deportarea în Bărăgan a devenit un punct de referință al cercetării istoriografice fiind citat și în noile manuale de „Istoria comunismului din România”.

Un nou pas important în dezvoltarea proiectului a fost realizarea documentarului „Vocile Bărăganului: deportarea din 1951”, bazat pe 17 noi interviuri realizate începând cu 2023 și completate cu imagini de arhivă și documente. O primă versiune a filmului a fost prezentată în 2025, în cadrul Congresului de Studii Românești organizat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar ulterior a fost discutată în cadrul unui eveniment public la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” la care au participat numeroși martori ai deportării, cercetători și jurnaliști, precum și elevi și studenți. Documentarul se află în plin proces de promovare și diseminare la nivel național și internațional.

 

Impact general al proiectului

Prin activitatea desfășurată pe parcursul unui deceniu și jumătate, proiectul „Memorialul Deportării” a reușit să creeze o arhivă documentară unică, să producă materiale audiovizuale și editoriale de referință și să genereze un impact public semnificativ, contribuind la recuperarea și transmiterea memoriei deportării în Bărăgan către publicul larg și către noile generații.

Prin cercetarea sistematică, producția de documentare, publicarea de lucrări științifice și activitățile constante de diseminare, „Memorialul Deportării” s-a impus ca un proiect de referință în recuperarea și transmiterea memoriei deportărilor din Bărăgan, contribuind atât la consolidarea cercetării academice, cât și la conștientizarea publică a traumelor provocate de regimul comunist.

 

Proiectul este realizat de antropologul și doctor în Științe Politice, Valeriu Antonovici, și doctor habilitat în Istorie, Claudia-Florentina Dobre.

 

Dr. Habilitat Claudia-Florentina Dobre este istoric și cercetător specializat în istoria comunismului, memoria represiunii politice și a comunismului în Europa Centrală și de Est. Activitatea sa academică se combină cu valorificarea publică și civică a istoriei comunismului și represiunii prin implicarea în proiecte de cercetare destinate tinerilor dar și de prezervare și diseminare a memoriei persecuțiilor politice comuniste. Contribuțiile sale vizează în special memoria victimelor comunismului, deportările politice și reprezentarea trecutului traumatic în spațiul public postcomunist.

Realizări profesionale

l  Co-organizator a 10 conferințe internaționale;

l  Editor a 5 volume și 5 numere de reviste academice;

l  Co-producător al documentarelor: „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească” (2013); „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951” (2026);

l  Coordonatoare a echipei românești în proiectul Horizon2020 Marie Skłodowska-Curie RISE: Knowledge Exchange and Academic Cultures in Humanities: Europe and the Black Sea Region, late 18th-21st centuries și a proiectului internațional, „Comunismul pe înțelesul tinerilor. Transmiterea trecutului recent noilor generații din România și Republica Moldova”, finanțat de Ministerul Educației și Cercetării din România;

l  Participări la peste 100 conferințe naționale și internaționale;

l  Publicare a peste 60 articole academice în reviste de prestigiu.

Publicații de autor

l  Historia y Memoria en Rumania Postcomunista, Bogotá, Editorial Aula De Humanidades, 2024, 226 p. ISBN: 978-628-7700-58-1;

l  Fostele deținute politic și Securitatea. Studiu de caz, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2023, 370 p. ISBN: 978-606-537-626-7;

l  Martore fără voie. Fostele deținute politic și memoria comunismului în România, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2021, 325 p. ISBN: 978-606-537-512-3;

l  Ni victime, ni héroïne: les anciennes détenues politiques et les mémoires du communisme en Roumanie, București, Editura Electra, 2019, 245 p. (Traducere în spaniolă: Ni víctimas ni heroínas, Bogotá-Colombia, Editorial Aula de Humanidades, 2022);

l  Claudia-Florentina Dobre, Bernadette Jonda, Izabela Skorzynska, Anna Wachowiak, (Re)gaining the Future by (Re)building the Past. Women’s Narratives of Life under Communism in Poland, Romania and the Former East Germany, Poznan University Press, 2019, 447 p. ISBN: 978-83-65663-90-0.

Cărți și reviste academice editate

l  Povești de viață din comunism. Represiune și cotidian, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2025, 336 p. ISBN: 978-606-537-8117;

l  Claudia-Florentina Dobre, Valeriu Antonovici, Deportați în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească, ediția a II-a revizuită, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2024, 272 p. ISBN: 978-606-537-682-3;

l  Dynamics of Historical Memory in the Black Sea Region, special issue „Historia Slavorum Occidentis”, vol. 39, nr. 4/2023 și număr special 1/2024;

l  Eroine neștiute. Viața cotidiană a femeilor în perioada comunistă în Polonia, România și RDG, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2020, 329 p. ISBN: 978-606-537-504-8;

l  MemoScapes. Romanian Journal of Memory and Identity Studies, Vol. 3, No. 3, 2019;

l  MemoScapes. Romanian Journal of Memory and Identity Studies, Vol. 2, No. 2, 2018;

l  MemoScapes. Romanian Journal of Memory and Identity Studies, Vol. 1, No. 1, 2017;

l  Claudia-Florentina Dobre, Cristian-Emilian Ghiță, Quest for a Suitable Past: Myth and Memory in Central and Eastern Europe, Budapesta-New York, CEU Press, 2017, 154 p. ISBN: 978-963-386-136-3;

l  Claudia-Florentina Dobre, Valeriu Antonovici, Prezentul comunismului: memorie culturală şi abordări istoriografice, Oradea, Editura Ratio et Revelatio, 2016, 250 p. ISBN: 978-606-8680-39-2;

l  Claudia-Florentina Dobre, Valeriu Antonovici, Deportați în Bărăgan: Amintiri din Siberia românească (ediție bilingvă), Oradea, Editura Ratio et Revelatio, 2016, 285 p. ISBN: 978-606-8680-57-6.

 

Valeriu Antonovici este realizator de filme documentare, licențiat în sociologie, cu un master în antropologie și doctorat în Științe politice, cadru didactic asociat la SNSPA. De 20 de ani a fost parte în zeci de proiecte civice și educaționale. A efectuat stagii de cercetare la Zentrum für Zeithistorische Forschung (Potsdam) și Centre Marc Bloch (Berlin). A lucrat ca jurnalist la RFI și TVRM și este specializat în istoria comunismului, antropologie vizuală, consiliere politică și scriere de discursuri.

Cărți publicate:

l  Valeriu Antonovici, (2015), ”Munca Patriotica. Radiografia unui ideal falsificat”, Editura Școala Ardeleană/Eikon, Cluj-Napoca.

l  Claudia-Florentina Dobre, Valeriu Antonovici, (2016), “Prezentul comunismului: memorie culturală şi abordări istoriografice”, Editura Ratio et Revelatio, Oradea.

l  Valeriu Antonovici, Claudia-Florentina Dobre, (2016), ”Deportați în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”, Editura Ratio et Revelatio, Oradea.

l  Simona Preda, Valeriu Antonovici, (2016), ”Tot înainte. Amintiri din copilărie”, Editura Curtea Veche, București / reeditată în 2024 la Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște.

l  Valeriu Antonovici, Claudia-Florentina Dobre, (2024), ”Deportați în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”, Ediția a 2-a revizuită și adăugită, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște.

l  Valeriu Antonovici, (2024), „Un ALTFEL de Ghid al parlamentarului eficient”, Editura Economică, București.

 

 

Articole academice în reviste de specialitate / capitole din cărți / anuare:

l Valeriu ANTONOVICI (2026), „Romanian political discourse: from arguments  to algorithmic legitimacy, Revista Polis, Volum XIV, Nr. 1 (51);

l Valeriu Antonovici (2020), „Munca patriotică – o muncă forțată sau voluntară?” (356-364) în Panorama comunismului în România, volum coordonat de Liliana Corobca, Editura Polirom, Iași;

l Valeriu Antonovici (2020), „The Efforts of Romanian Politicians in Developing the Holocaust Public Discourse” (133-157) în Holocaust memoryscapes contemporary memorialisation of the holocaust in central and eastern european countries, volum coordonat de Sonia Catrina, Editura Universitară, București;

l Valeriu Antonovici (2018), ”The Balance of Power in the Law-Making Process in Romania between 1990 and 2018: Parliament vs. Government”, Vol 10, No 1 (2018) in Acta Universitatis Danubius. Administratio;

l Valeriu Antonovici (2017), ”Decision Making Models on Educational System Changes” in Journal of Public Administration, Finance and Law, Issue 12/2017;

l Corina Georgiana Antonovici, Valeriu Antonovici “Social media in public institutions. Comparative case study”, Proceedings, International Conference on Comparative Public Administration and Management – Innovation, Change, Partnership in Social Media Era, Publishing House ProUniversitaria, Bucharest, vol. 2/2015, Editors: Adriana Grigorescu, Corina-Georgiana Antonovici, Adelina Dumitrescu-Peculea, Florin-Marius Popa;

l Valeriu Antonovici (2013), Policies to combat undeclared work in some EU Member States, in the PROCEEDINGS International Conference European perspectives of the labour market Innovation, Competencies, Performance, Editors: Adriana GRIGORESCU, Marioara Jordan, Corina Georgiana LAZĂR, Adelina DUMITRESCU, Bucharest, Romania 9-10;

l Valeriu Antonovici, (2013), "Patriotic Work" in the Encyclopaedia of the Romanian Communist Regime: 1945-1989. Repression, Bucharest, National Institute for the Study of Totalitarianism;

l Valeriu ANTONOVICI, (2013),"Policies to combat undeclared work in some EU Member States", PROCEEDINGS International Conference European perspectives of labour market Innovation, competences, performance, ECTAP Supplement;

l Corina Georgiana Lazar, Valeriu Antonovici, (2012), ”Reorganization of Public Institutions in Romania Caused by the Economic Crisis”, EIRP Proceedings, Vol 7;

l Valeriu Antonovici, (2011) "Patriotic Work: Social Control and Mobilization in the Socialist Project" in IICCMER "Social Repression and Control in Communist Romania", Bucharest: Polirom;

l Valeriu Antonovici, (2011)"The Effects of Patriotic Labour in the Socialist Republic of Romania - Visible Today" in the magazine "Critical Point", Bucharest: Niculescu Publishing House;

l Valeriu Antonovici (2011)"Re-education of the population through Patriotic Work. Construction of a New National Identity "in the volume of the International Symposium Pitesti Experiment - Re-education through Torture, Memoria Cultural Foundation, Argeş Branch, X-th Edition;

l Valeriu Antonovici, (2010),"Patriotic Work in the Socialist Republic of Romania - if you order it, with pleasure!" In the END OF COMMUNITY REGIMES. CAUSES, DEFENSE AND CONSEQUENCES, Argonaut Publishing House, Cluj-Napoca;

l Antonovici, Valeriu, (2009), "University Square - Memorial Place", Politics Sphere Magazine, Institutional Crisis; executive power, 20 years since the fall of communism, no. 139, September, (pp. 94-99) http://sferapoliticii.ro/sfera/139/art10-antonovici.html.

 

Filme documentare

l  Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească" (2013)

l  "Locuri memorial din România. Piața Universității"(2009)

l  "Tot înainte. Amintiri din copilărie"(2016)

l  "Nu putem vorbi despre comunism la colt de stradă"(2017)

l  ”Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951” (2025-2026)