luni, 22 iunie 2026

Mesajul președintelui IICCMER - Prof. univ. dr. Daniel Șandru, citit de dr. Cosmin Budeancă

 Doamnă Consilier de Stat, reprezentantă a Președintelui României,

Preacucernice Părinte,
Doamnelor și domnilor reprezentanți ai instituțiilor publice,
Stimați membri ai Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan,
Stimați membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din România,
Dragi invitați,

Permiteți-mi să încep prin a adresa mulțumiri Administrației Prezidențiale pentru găzduirea acestui eveniment dedicat memoriei victimelor deportărilor în Bărăgan și pentru susținerea constantă a demersurilor de recuperare și valorificare a memoriei represiunii comuniste.

Ne reunim astăzi pentru premiera documentarului „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, un proiect care readuce în atenția publicului una dintre cele mai ample și mai traumatizante operațiuni de inginerie socială desfășurate de regimul comunist în România.

În iunie 1951, peste 40.000 de persoane au fost deportate din propriile gospodării și obligate să își reconstruiască existența în condiții extrem de dificile, pe câmpia Bărăganului. Printre cei deportați s-au aflat români, germani, sârbi, bulgari și alte comunități considerate indezirabile de autoritățile comuniste. Destine individuale, familii întregi și comunități au fost marcate de o decizie arbitrară a unui regim care a transformat cetățenii în simple obiecte ale represiunii politice.

Astăzi, la 75 de ani de la aceste evenimente, avem obligația morală și civică de a păstra vie memoria celor care au suferit și de a transmite generațiilor tinere adevărul despre ceea ce a însemnat totalitarismul comunist.

Aceasta este una dintre misiunile fundamentale ale Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. IICCMER investighează crimele și abuzurile regimului comunist, documentează experiențele victimelor, contribuie la recuperarea adevărului istoric și dezvoltă proiecte educaționale și culturale prin care memoria recentă este adusă în spațiul public.

Documentarul care se lansează astăzi se înscrie în această misiune. El nu este doar un produs cinematografic sau un exercițiu de recuperare documentară. Este o formă de restituire morală. Este un demers prin care supraviețuitorii deportărilor și urmașii lor își recapătă locul firesc în memoria colectivă a societății românești.

În ultimii ani, IICCMER a urmărit constant să aducă istoria mai aproape de public, folosind instrumente diverse, de la cercetare academică și investigații istorice până la proiecte culturale și educaționale. În acest context se înscrie și proiectul „Pâinea Păcii”, susținut de Institut în perioada 2013–2014, prin care, în fosta zonă de deportare de la Rubla, în Bărăgan, au fost semănate semințe de secară ce au devenit parte a unei inițiative europene de reconciliere și memorie, recolta fiind folosită ulterior la Berlin pentru coacerea unei pâini simbolice alături de recolte provenite din alte spații marcate de experiențele totalitarismului.

Atât „Pâinea Păcii”, cât și documentarul „Vocile Bărăganului” pornesc de la aceeași convingere: memoria nu este doar despre trecut. Memoria este despre responsabilitatea prezentului și despre capacitatea noastră de a apăra valorile democratice, drepturile omului și demnitatea persoanei.

Doresc să adresez un gând special supraviețuitorilor deportărilor și familiilor acestora, precum și Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, a cărei activitate de peste trei decenii a contribuit decisiv la păstrarea și transmiterea acestor mărturii. Distincția conferită astăzi de Președintele României reprezintă o recunoaștere meritată a unui efort exemplar de cultivare a memoriei și de slujire a adevărului istoric.

Doamnelor și domnilor,

În fața mărturiilor pe care le vom asculta și a imaginilor pe care le vom vedea în acest documentar, nu putem rămâne indiferenți. Ele ne obligă să ne amintim, să înțelegem și să transmitem mai departe.

Memoria victimelor comunismului reprezintă o componentă esențială a culturii democratice a României. Atât timp cât vom continua să le ascultăm vocile și să le spunem poveștile, ele vor rămâne parte vie a conștiinței noastre publice.

Niciun comentariu: