Mesajul Președintelui Nicușor Dan la comemorarea a 75 de ani de la deportările în Bărăgan

Marți, 16 iunie 2026, Nicușor Dan, Președintele României, a transmis un mesaj la comemorarea a 75 de ani de la deportările în Bărăgan, citit de Mădălina-Gabriela Fătu, Consilier de Stat în cadrul Secretariatului General al Administrației Prezidențiale, la premiera filmului ”Vocile Bărăganului”, potrivit unui comunicat.

Nicușor Dan: „Deportările în Bărăgan, una dintre cele mai agresive forme de represiune politică exercitată asupra propriilor cetăţeni de către regimul comunist, a fost o metodă sistematică de persecuție, provocând moartea a peste 1500 de persoane. În iunie 1951, aproximativ 44.000 de oameni din zonele Banatului și Olteniei au fost obligaţi să-și părăsească locurile natale și să trăiască în „Siberia românească”, pe teritoriul actualelor județe Ialomița, Călărași, Brăila și Galați.

Găzduim astăzi, la Palatul Cotroceni, premiera filmului Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951, în semn de solidaritate cu cei care au suferit.

La împlinirea a 75 de ani de la tragedia deportărilor în Bărăgan, am conferit Ordinul „Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social” în grad de Cavaler Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, în semn de înaltă apreciere pentru eforturile puse în slujba păstrării memoriei victimelor represiunii comuniste, pentru apărarea democrației şi pentru garantarea drepturilor și a libertăților cetățenești. Totodată, am conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler domnului Valeriu Antonovici şi doamnei Claudia-Florentina Dobre, cercetători, în semn de apreciere pentru iniţiativa „Memorialul Deportării”, care ne arată trecutul pentru a-l înţelege mai bine şi pentru a nu repeta niciodată acele greșeli.

Condamnarea comunismului ca „regim ilegitim și criminal” în Parlamentul României, în decembrie 2006, a fost consolidată ulterior prin dezvoltarea cadrului instituțional dedicat memoriei represiunii, în special prin activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a cărui contribuţie la investigarea şi la aducerea în atenţia publică a adevărului despre crimele și abuzurile regimului totalitar rămâne esenţială.

 

 

„Nostalgia” față de comunism, prezentă mai ales la tinerele generaţii care nu s-au confruntat direct cu efectele sale dezumanizante, reprezintă un pericol real pentru înțelegerea corectă a istoriei noastre. Acest tip de atitudine riscă să estompeze caracterul represiv al regimului totalitar, să minimalizeze suferințele victimelor și să relativizeze încălcările sistematice ale drepturilor fundamentale. Este imperativ să consolidăm educaţia tinerilor în spiritul adevărului istoric, ca o condiţie esenţială pentru a proteja societatea și pentru a întări reziliența în fața oricăror forme de extremism şi violenţă politică.

Deportările au distrus vieţi, au făcut din puterea politică un instrument al suferinţei şi morţii. În spatele cifrelor și al documentelor de arhivă se află destine frânte, copii care au crescut în foamete și frig, părinți care și-au pierdut speranța, întregi familii obligate să își reconstruiască viața în „Siberia românească”, sub povara fricii, a izolării și a umilinței. Dincolo de „cortina de fier” a comunismului totalitar, dincolo de uitare, ignoranţă şi indiferenţă, continuă să existe memoria vocilor Bărăganului, a celor care au avut puterea să înfrunte un regim criminal, să reziste şi să-şi păstreze umanitatea în condiţii greu de imaginat pentru noi, contemporanii. Aceştia sunt cei care au crezut că libertatea, adevărul şi demnitatea rămân valori fundamentale, care nu se negociază şi pe care avem datoria să le apărăm neîncetat.

O societate care evită efortul asumării oneste a trecutului rămâne vulnerabilă în faţa confuziei morale, putând fi oricând manipulată şi exploatată de duşmanii libertăţii. Viitorul României depinde de determinarea noastră de a construi o cultură a adevărului, a responsabilităţii civice, a implicării în realizarea binelui comun. O privire lucidă asupra trecutului ne poate ajuta să transformăm memoria suferinței într-un act de solidaritate, de responsabilitate și de umanitate.

Va fi un privilegiu să ascultăm şi să păstrăm, ca pe o valoroasă lecţie a trecutului pentru viitor, „Vocile Bărăganului”!”